Nicolae Iorga și Biserica Sfântul Nicolae Copou

Viața parohiei Ianuarie 14, 2013

Poate mulți credincioși se întreabă cum de marele cărturar și istoric roman Nicolae Iorga a devenit ctitorul principal al bisericii din Copou.

Conform arhivelor biseriicii Sf. Nicolae Copou, construirea acestui sfânt lăcaș în noul cartier din dealul Copoului a demarat în  februarie 1934, când s-au pus bazele unui Comitet de construcție, sub președenția de onoare a scriitorului Mihail Sadoveanu. Președintele activ al Comitetului de construcție a fost ales inginerul Constantin Stroescu, secretar preotul Petru Manole, iar casier colonelul Alexandru Vieru.

Primarul de atunci Osvald Racoviță a oferit ca loc pentru constuierea bisericii o parcelă situată mai jos de locul actual, aproape de stadionul din Iași. Datorită unor proteste ale locuitorilor din zona apropiată care susțineau că noua biserică le va umbri casa și că se face zgomot, demersurile de ridicare a acestei biserici au fost încetinite, iar timp de patru ani s-au purtat diferite discuții, locul fiind fixat când într-o parte, când în alta, chiar și în central Parcului Expoziției.

Situația s-a concretizat abia atunci când a intervenit istoricul Nicolae Iorga, în anul 1937. Acesta, venind la Iași cu prilejul Congresului Ligii Culturale, a hotărât, printe altele, să vină în sprijunul constuirii bisericii din Copou, devenind primul ctitor și contribuind cu suma de 1.000.000 lei din fondurile Ligii Culturale, al cărui președinte era pe atunci.

Momentul hotărâtor al ajutorului acordat de Nicolae Iorga a fost consemnat în ziarul Universul, care sub titlul "Ridicarea unei biserici în cartierul Copou din Iași" descrie contribuția Ligii Culturale: "se știe că, cu prilejul ținerii Ligii Culturale în orașul nostru, domnul profesor Nicolae Iorga, sesizat de domnul professor doctor Corneliu Șumuleanu, președintele secției locale, că cetățenii cartierului nou de la Copou sunt lipsiți de un lăcaș de închinăciune și că au deschis o subscripție publică, a donat din partea comitetului executiv al Ligii Culturale un million pentru începerea construcției".

Gestul marelui istoric profesor Iorga a fost primit cu vie satisfacție de populația creștină a Iașilor și mai ales de enoriașii din noul cartier. Adunarea extraordinară pariohială ținută la Copou i-a trimis lui Nicolae Iorga o telegramă omagială, mulțumindu-i pentru gestul creștinesc pe care l-a făcut. 

La scurt timp după aceea, primăria a stabilit locul pe care se va ridica noua biserică: "Locașul va fi construit în Cartierul Copou, într-o poziție frumoasă și care să domine întreaga regiune" (Ziarul Universul nr. 187, 10 iulie 1937).

Nicolae Iorga a susținut în tot acest timp acest proiect, delegându-l din partea Ligii Culturale pe profesorul Nicolae Ghica Budești, de profesie arhitect, pentru a întocmi planurile bisericii și a supraveghia lucrările.

Datorită situației econimice din timpul celui de-al doilea război mondial, din lipsă de fonduri, în toamna anului 1938 s-au sistat lucrările în ciuda demersurilor făcute de Consiliul pariohial din Copou. Ca răspuns la aceste demersuri, Nicolae Iorga scria într-o scrisoare oficială: "Comitetul pariohial, făcând cheltuieli mereu pentru construcția bisericii de la Copou, a lăsat să se înțeleagă că Liga Culturală va face plățile. Cum noi am făgăduit că dăm  un million, însă fără termen, am dat până în present 700.000 lei. Orice lucrare trebuie făcută pe marginea plăților făcute de noi, iar nu pe datorie. Procedând astfel, ați pus Liga în situația neplăcută de a primi somații din partea antreprenorului cu amenințările unui process, care nu poate avea nici un sens, căci noi nu avem nici un angajament față de dânsul. Așa fiind, vom căuta să vă trimitem după putință restul, dar nu vom face-o decât după ce veți aduce pe antreprenor să-și prezinte scuze pe care le datorește unui om în situația mea" (Arhiva Parohiei nr.68/1939).

Antrepenorul M.D.Verussi s-a deplasat la București, cerând audiență la profesoul Nicolae Iorga pentru a-I cere bani pentru lucrările de la biserică. Nicolae Iorga, supărat fiind, l-a întrebat: "Mă dai tu pe mine în judecată? ", iar acesta i-a răspuns că în lucrarea de la Iași a investit banii săi, dota fiicei sale și nu mai are nici un ban. La audiență a participat și secretarul Ligii, care a arătat că antreprenorul are dreptate și i-a sugerat lui Nicolae Iorga ideea că are în guvernul de atunci mulți cunoscuți, la care ar putea apela pentru lucrările de la Iași.

După această întâlnire au început să sosească eșalonat banii, încât prima fază a construcției a putut fi finalizată.

În primăvara anului 1940 Nicolae Iorga a făcut o vizită la Iași. Venea să vadă realizările făcute în urma celor  hotărâte cu trei ani înainte, prin planul de acțiune a Ligii Culturale: înființarea unei librării, a unei tipografii și construcția bisericii din Copou. Din toate cele programate a se realiza, doar biserica a avut un destin mai fericit.

Admirând-o de la distanță, Nicolae Iorga a exclamat doar: "Merită osteneala!", a făcut recomandarea să fie scoși salcâmii din jur și să fie plantați tei și castani deoarece "salcâmul dă aspect de sărăcie", spuse Nicolae Iorga. Tot cu acest prilej, Nicolae Iorga a promis că va ajuta și în continuare pentru finalizarea lucrărilor și chiar pentru realizarea picturii. "După ce se va termina interiorul, am de gând să deschid aici, la Iași un șantier al școlii mele de pictură bisericească de la Vâlenii de Munte".

Cele promise nu au putut fi înfăptuite, deoarece la câteva luni după aceea, la 27 noiembrie 1940, marele istoric a fost asasinat.